A fost. 🙂 Nu a fost o mini vacanta, insa cu ajutorul parintilor mei, am reusit si noi sa ne odihnim. Mai mult eu, decat Sorin, e drept…. Am petrecut in dulcele stil romanesc: am facut un gratar alaturi de prieteni – in curte, nu in vre-un loc special amenajat. Sunt teleghidata… si incapabila sa scriu mai mai mult decat aceasta scurta telegrama. 🙂 Citind blogurile pe care le urmaresc in mod frecvent, am descoperit locuri noi. Deja am agaugat doua dintre ele pe lista de locuri in care imi doresc sa ajung: Sibiel si Roaba de Cultura din Herastrau. Voi pe unde ati umblat zilele acestea? 🙂 … nu de alta, dar lista mea e inca deschisa.
Leaganul
Motiv de fericire maxima! Pentru amandoi. E drept ca deja iese cu scantei, desi nu l-au primit decat de o singura zi… dar Maria invata sa imparta, iar Vladimir se bucura de grija si de atentia surorii lui care il da in leagan si are grija sa ii fixeze bine in centura. Deocamdata imparteala timpului de folosinta nu e tocmai frateasca, dar nici Vladimir nu e vehement in a-si cere drepturile. Deocamdata e bine… O jucarie tare utila. 🙂 Maria nu a stat in viata ei atat de mult intr-un singur loc. … daca stiam le cumparam unul mai demult. 🙂 Imi place mult ca il putem utiliza atat in curte cat si in casa. Leaganul e … reciclat. 😛 Parca asa se zice chestiilor mostenite de la alti copilasi. 😛 A mai trecut pe la doi copilasi inainte de a ajunge la noi, dar probabil ca nu a fost […]
Fericirea din picioare
Nu are inca 7 ani si viseaza sa ajunga fotbalist. Parintii, il incurajeaza sa isi urmeze visul si l-au inscris la o scola de fotbal. Una cu program strict, care nu tine cont numai de banii pe care ii incaseaza de la parinti ci si de notele pe care le obtine copilul la scoala. 🙂 Frumos din partea lor! A scolii. Fericirea copilului era nemarginita…. Nici nu imi inchipuiam ca niste lucruri atat de marunte il pot face si mai fericit. Copilul, purtand nume de floare, a primit in dar de onomastica sa pantofi pentru fotbal pe teren artificial, aparatori pentru tibie si glezna si o pereche de jambiere. … recunosc ca m-a ajutat background-ul sa aleg corect echipamentul 😉 … dar cel mai important e ca am ales bine. Chiar nu imi imaginam ca darul meu sa ii aduca atata bucurie. M-am bucurat si eu, la randul meu, atunci […]
Dialogurile Mariei
🙂 A inceput sa dialogheze! 🙂 Cu noi, mai mult, cu strainii e mai timida… dar a inceput sa nu mai taca! La locul de joaca din Baneasa Shopping City, Maria a fost ajutata de un baietel cu vre-o 3-4 ani mai mare sa urce in Castel. Poate si singura (mai putin o „treapta”), dar la momentul intamplarii era deja obosita si daca baietelul s-a oferit, ea nu a refuzat. 😉 Saracutul s-a chinuit ceva sa ii arate mandrei mele cum trebuie sa faca si atunci cand vedea ca ea nu se conformeaza, o tragea el sus. Dupa ce au ajuns in varf, baietelul ii spune Mariei: – Of, nu esti buna de nimic Maria, spasita, raspunde: – Da! ……………… Eu: – Maria unde ai fost? Maria: – To’tu’. (adica tortul) Fusese plecata cu mama la o zi de nastere a unuia dintre prietenii ei. ……………….. Eu: Maria, cum o […]
RoBlogFest – si totusi exista dreptate!
Recenta reusita a Bogdanei la Roblogfest m-a bucurat enorm. Sincer, nu credeam ca UrbanKid nu va fi primul clasat. Din punctul meu de vedere este site-ul pentru parinti cel mai ok din toate punctele de vedere… dar este site, nu blog de parinte… si nici nu este scris numai de parinti… dar, nah, mai nimic nu e fair la noi. Mi-era greu sa cred ca miile de cititori ai lor nu vor da curs rugamintilor pe care acestia le-au lansat in online de a fi votati. M-am bucurat insa, sa vad ca votantii au fost fair. Nu speram la atata corectitudine, si am fost placut surprinsa de rezultat. 🙂 E minunat cand se intampla lucruri bune. Nu e o minune. E doar corect. La fel de corect cum ar fi fost si ca Ada sa se claseze pe locul 2 sau Laura pe locul 3…. Pentru mine, acesta este adevaratul clasament si […]
Fabrica Iepurasilor
Sau paradisul pascal al copiilor. 🙂 Nu stiu ce plus de valoare ar putea aduce contributia mea personala la descrierea facuta de organizatori, asa ca, pentru a nu denatura mesajul, il copiez. 😉 Hotel Caro organizează în perioada 7-22 aprilie 2012 al doilea eveniment din seria Fabrica… de această dată cu participarea Iepuraşilor. Fabrica Iepuraşilor continuă tradiţia lansată de Hotel Caro în 2009 prin Fabrica Spiriduşilor şi propune de această dată copiilor şi adulţilor o călătorie printre mai multe ateliere de creativitate şi aptitudini, cu un pronunţat caracter educativ şi de divertisment. Copiii au la dispoziţie un număr de 18 ateliere, cu 50% mai multe decât la precedenta ediţie, iar evenimentul va avea o durată mai mare decât în 2009, ajungând în acest an la 15 zile. De-a lungul acestei perioade, se vor desfăşura activităţi din zone de
Creasta revine in forta!
Vladimir nu vorbeste (nimic in afara de mama si tata). Mananca, doarme si merge, tinaindu-se de mobila sau cu sustinere din partea noastra. … si cum mai devreme am povestit despre Maria, am zis ca e cazul sa nu fac discriminari si sa mai povestesc cate ceva si despre el… Voinicul mamii e un sensibilos. E afectuos si calm. Foarte calm. … dar si „fricos”. Cum da cu fundul de pamant, cum plange de sare camasa de pe el… si chiar nu ne-am purtat altfel decat cu Maria, care nu a reactionat si nu reactioneaza decat la lovituri cu adevarat serioase. Doarme bine. Nici macar cand e agitat din cauza dintilor nu ne da batai de cap. Mananca orice (ii dam) in cantitati ce pot concura cu usurinta portiile sora-sii. Nu sunt obisnuita sa fiu mama de copil calm si preacaut. 🙂 … si nici de copil atat de afectuos. […]
Are mama fata mare
🙂 Nu-mi vine sa cred ca luni depunem dosarul pentru inscrierea la gradinita. 🙂 Mai ieri veneam de la Brasov cu un bot de copil ce cantarea 2750 de grame, iar acum facem dosare pentru a inscrie botul la gradinita. Sunt nostalgica… si am emotii. Desi nu va incepe cursurile decat la toamna, deja ma gandesc ca in decembrie vom bifa prima serbare. In gasca mare, ca deah, Maria e copilul familiei nu doar al meu. 🙂 Ma apuca nostalgia si cand ma gandesc ca va merge la aceeasi gradinita la care am mers si eu si sora mea. Este pestre drum de casa noastra, si chiar daca este de stat am hotarat sa ii dam o sansa inainte de a cauta altceva. In principiu am inteles ca nu ar fi probleme cu locurile asa ca nu imi fac griji. Cel putin, domnele de la administrativ (multe dintre ele in […]
Bunica cu norma intreaga
mai multe imagini gasiti aici: http://www.facebook.com/pages/punctfotoro/133330733411927 Ea e! Iar cojocareii sunt beneficiarii serviciilor de babay-sitting pe care bunica lor le presteaza. Cu dragoste. E drept ca inca avem multe puncte de vedere legate cresterea si ingrijirea copiilor total diferite, dar le depasim noi cumva. Important este ca ii iubeste … desi a iubi e putin spus. Piticii mei, deocamdata, sunt bucuria intregii familii. Nici nu s-ar putea altfel. Sunt singurii mini-omuleti din familie. Si cum bine spunea Andreea, It takes a village to raise a child. Si cu doi e la fel! Suntem fericiti sa avem o asemenea familie! … dar si asemenea prieteni… ca si ei ne ajuta enorm ori de cate ori ne reunim si suntem insotiti de copii. Eu am crescut la bunici. Tot in Bucuresti, dar la ceva distanta de casa parintilor. Pentru ca asa mi-am dorit eu. Bunicii lucrau inca. Copiii mei au sansa sa […]
Tipare
Am in cap Miss Litoral; mai exact scena in care concurentele trebuiau sa treaca printr-o silueta taiata in carton. Acela era idelul pe care il cautau organizatorii concursului. Cam asa e si la copii. In mai toate cartile si brosurile despre cresterea copiilor sunt prezentate grafice; de inaltime si greutate. Categorisite pe sexe. Acele diagrame iti spun exact cat trebuie sa masoare si sa cantareasca copiul tau la o anumita varsta. De fapt iti dau o plaja. Destul de restransa. Multi (printre care si eu, atunci cand era Maria mica) se sperie atunci cand copilul lor iese din grafic. Maria depasea cu mult graficele din carti. Nici acum nu face exceptie. Vladimir i-a calcat si el pe urme. La nici 9 luni, are aproape 10 kilograme si in jur de 80 de cm. La haine poarte 80-86 cm. La polul opus sunt copilutii care se regasesc sub grafic. Costin si […]