Tanjind dupa ce nu avem, ne-am dorit zapada. Ca multi altii, dealtfel… doar ca acum, unora nu le mai place. Vor caldura… iar cand va fi canicula se vor gandi la iarna… ๐ Asa se intampla mereu. Noi nu ne plangem. Intr-o oarecare masura ne place. Nu ne place insa ca semenii nostri mor inghetati, sau sa drumurile devin impracticabile, sau ca statul este mereu luat prin surprindere de nameti… si ca abia acum, le-a venit „ideea geniala” de a planta copaci pe marginea drumurilor…. sau ca este a doua saptamana in care gunoierii nu au mai ajuns sa ridice gunoiul… Se anunta un week-end greu… cu multa zapada si drumuri blocate. Sper sa reusim totusi sa ajungem cu Maria la atelierele la liber organizate de Lumea lui Momo. M-am indragostit deja de idee. Sunt sigura ca Mariei ii va placea… si sper sa reusim sa ne gasim si o […]
Sssst! Vorbeste Vladimir!
… de fapt gangureste, se joaca si isi descopera mainile… ๐ Atunci cand am trecut prin aceste experiente cu Maria, ma minunam… acum le savurez. ๐ Mamamama. Tatata. La vremea Mariei, jubilam ca ne striga copilul… acum stim ca sunt gangureli involuntare si in deplina necunostinta de cauza. ๐ … dar tot ne place sa le savuram. ๐
Aventurile depunerii dosarului pentru indemnizatie
Am facut-o si pe asta! In sfarsit! Aventura dosarului pentru indemnizatia de crestere si ingrijire pentru Vladimir a inceput in data de 12 Ianuarie… si s-a sfarsit azi. ๐ … cu o crunta, dar crunta, durere de cap. … dar cu satisfactia ca am reusit sa supravietuiesc birocratiei! In August, dupa ce am iesit din spital si am ajuns cu Vladimir acasa, m-am infiintat si la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului a sectorului in care locuiesc. Am depus documentele pentru aloctia lui Vladimir iar pentru prelungirea concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului mi s-a spus sa revin in Ianuarie. Ceea ce am si facut. Pe 12 Ianuarie m-am prezentat la registratura sa intreb ce am de facut pentru a depune dosarul. Si mi s-a pus in brate o hartiuta pe care erau scrise documentele necesare. Aceasi hartie pe care o pimisem si atunci cand am depus dosarul […]
De ce iubesc banalul otet?
Despre utilizarile otetului am gasit multe pe internet, insa despre puterea lui de a indeparta piatra, la fierbere, am citit abia acum. Si am pus in practica! ๐ Daca ati avut de-a face perioade mai lungi cu laptele praf, atunci v-a dat cu siguranta batai de cap calcarul ce se depunea pe peretii vasului in care fierbeati apa pentru ceai. Eu la Maria am frecat de mi-au sarit capacele, cu toate produsele pamantului si nimic. Se ducea din piatra formata, dar niciodata de tot. Solutia era, sa inlocuiesc periodic (cca 2-3 luni) ibricul in care fierbeam apa. Daca stiam atunci ce stiu acum, nu mai aveam atatea ibrice in casa. ๐ Ibricul cu pricina, se pune pe foc, plin fiind cu o „solutie” din apa si otet – cam. 10% ย concentratie de otet. Se lasa pe foc pana da in clocot si apoi se clateste. Eu am folosit otet alb […]
Permis de condus sania
N-am! Si saraca Maria a simtit pe pielea ei acest lucru si iarna trecuta, dar si iarna aceasta. ๐ Norocul a fost insa de partea noastra, deoarece nu au fost decat rasturnari (una anul trecut si una anul acesta); nu a fost nimeni ranit. Manevrele facute de mine in incercarea de a trece printr-o zona cu denivelari, s-au soldat cu rasturnarea saniei si cu ocupanta acesteia cazuta in troiana. ๐ Culmea, culmilor e ca eu eram cu fata la sanie, dar nu am reurit sa intervin in timp util pentru a impiedica rastogolirea pe zapada. Dupa „patanie”, Maria mi-a luat permisul de condus sania: s-a uitat senina la mine si aratand sania cu degetul imi zice: Tata! Bada tata! Bada inseamna zapada. Zapada chiar naste monstri, iar eu sunt unul dintre ei. ๐
Bibi
Craciunul pentru Bibi si familia sa a fostul unul mai luminos. Datorita voua! S-au strans mare parte din banii necesari operatiei, dar mai e nevoie de un mic efort financiar pentru Bibi. Asta pentru a ne putea bucura impreuna cu el si cu parintii sai de vestea unui transplant reusit. Clar asa va fi! ๐ Altfel nu are cum. Bibi e un copil iubit si vegheat… un copil care trebuie sa traiasca! Mai e putin, atat de putin, pana se strang toti banii… „Toti” e impropriu spus…. Pe langa cei 600.000 lei necesari pentru operatie, Bibi si familia sa vor trebui sa se sustina financiar 6 luni pentru a trai in Israel si pentru a achita eventualele tratamente necesare post-transplant…. In prezent, Bibi se simte putin mai bine. ๐ Hemoglobina sa scade, dar incet. Se pregateste pentru transplantul ce va urma… Daca doriti sa il ajutati in continuare, o puteti […]
I love doodle bugs!
Il cheama Doodle Bugs Arrownd We Go. A fost dragoste la prima vedere. Si nu, nu l-am cumparat… ย e numai 689 lei… dar visez la el… ๐ Daca l-as fi vazut inainte sa nasc, il luam fara sa mai stau pe ganduri.. dar acum Vladimir e marisor si nu stiu cat il va utiliza la capacitate maxima… iar numai pe post de masuta de activitati mi se pare exagerat de scump… Pana ne dam seama daca vrem sau nu sa il cumparam… va las si pe voi in visarea mea…. ๐
Escalada reusita
La 1 an, 10 luni si 3 zile, Maria a reusit sa escaladeze tarcul! … si, cum era de asteptat, a aterizat direct in cap. Pana acum, am reusit sa o facem sa inteleaga ca singurul mod de iesire din tarc este ca unul dintre noi sa o ia in brate, in caz contrar fiind posibil sa cada si sa se loveasca. Astazi a ales sa ignore avertizarile noastre. Am aflat asta de la o bufnitura urmata de plansete. Eu ii dadeam lui Vladimir sa manance…. L-am lasat pe saracul Vladimir nehranit in patut si am fugit sa verific copilul cel mare. S-a lovit, dar nimic grav. Plansetele au fost numai de la sperietura. Am rasuflat usurata! ๐ … cum am fost feriti de rostogoliri din pat in bebelusie, am zis ca evenimentul, desi banal, merita consemnat. Este primul care ne-a dat palpitatii. ๐ Sper, sincer, sa nu se mai […]
Carbonatul si percarbonatul de sodiu
Din ce in ce mai multe cautari legate de carbonatul de sodiu sau de percarbonatul de sodiu sunt redirectionate de google pe acest blog, asa ca m-am hotarat sa scriu putin despre ele. Ce stiu. Ambele sunt substante care sigur exista in orice casa. In detergenti. In a noastra exista si individual. ย Le iubesc! Consider ca imi fac viata mai usoara fara sa imi usureze si buzunarul! ๐ Incep cu cel mai cunoscut, carbonatul de sodiu cunoscut si sub denumirea de soda calcinata sau soda de rufe. Banal, nu? O folosea si bunica! Se regaseste, in diverse proportii, in cam toti detergentii existenti pe piata. Eu nu am gasit unul sa nu il contina, dar mi-am luat o marja… ๐ Ce stie sa faca? – dedurizeaza apa – dezinfecteaza – degreseaza – ajuta la indepartarea murdariei – curata emailul .. si nu numai atat. In diferite concentratii face cam tot […]
La zapada
Viata „la curte” este un picut mai complicata decat la bloc… dar e frumoasa. ๐ „La curte” zapada nu inseamna numai joaca in zapada sau plimbari cu sania… ci mai inseamna ca trebuie sa dai zapada. ๐ Iubesc iarna. Cu tot cu datul zapezii. Chiar daca trebuie sa o dau eu. … Spre disperarea lui Sorin. ๐ Dar nu ma pot abtine! Nu m-am nascut cu el langa mine si am trait 28 de ani fara a ma baza pe sprijinul vre-unui barbat… in afara de tata! ๐ … dar cum tata nu era mereu aproape, nu m-am dat in laturi de la nimic. Acum mi-e greu sa stau si sa privesc… mai ales ca stiu ca ii e si lui greu dupa o zi de munca sa vina sa dea 2-3 ore la zapada, asa ca nu m-a lasat sufletul sa stau in casa, mai ales cand am vazut […]