Nu imi puteam imagina ca jucariile Mariei pot aduce atat de multa bucurie in sufletul meu! ย ๐ … pana astazi, cand Maria a venit dimineata sa ma anunte: ” Mami, tatouu! Tati tatouu, mami!” … Nu intelegeam eu prea bine ce vrea de la mine… plus ca eram cam prinsa cu prepararea laptelui pentru Vladimir. Vladimir se trezise in plansete (de foame) iar Maria plangea (cu lacrimi) tragand de mine si strigand „tatouu”. Laptele pentru Vladi era proritar, asa ca supararea Mariei aproape ca devenise o drama… Si nu s-a lasat pana nu m-am dus cu ea la tatouu! … pe care mi l-a aratat cu obrajii brazdati de lacrimi! ๐ Am inteles ca acela era cadoul meu! .. si ca ta-su ii daduse sarcina sa imi arate cadoul! ย ๐ Draga de ea, isi ia sarcinile mult-mult prea in serios! ๐ E de la sine inteles ca m-am lichefiat la […]
Primii pasi in doi dinti
ย Are 7 luni si jumatate. ๐ Nici nu stiu cand a zburat timpul… ย ๐ Parca mai ieri era un ghemotoc mic si zburlit. Acum paseste si „coace” primii dintisori. Doi dintr-o lovitura. ๐ … si nici macar o lacrimuta nu a varsat. A avut trei nopti in care a fost mai agitat si a mancat mai mult, dat atat. Totul e atat de simplu acum. ๐ Imi aduc aminte, zambind, de primele 7 luni ale Mariei, atunci cand nesiguranta ne guverna viata. De ce plange? De ce s-a strambat asa? Cand incepem diversificarea? Cu ce o incepem? Ce recipiente folosim, cu BPA sau fara? Ce fel de lingurita? Care e programul „ideal” al meselor? Mananca bio sau ne aprovizionam, ca pana acum, din piata? Ii dam X aliment inainte de 8 luni sau nu? Folosim Y crema sau alegem un produs dintr-o gama BIO? Dar stai, ce inseamna BIO? Ce […]
Cheaper by the dozen; martisoare!
Nu cred ca ajungem chiar la duzine, dar facem seturi de cate 3-4-5-6-7 martisoare… Adica cercei, brose, agrafe, pandante … podoabe minunate lucrate manual pentru Bibi. ๐ ย .. din cele donate in noiembrie-decembrie si ramase nevandute. .. Un fel de „lichidare de stoc” pentru Bibi. Stiu ca s-au strans banii pentru operatie, dar in afara de operatie, mai sunt multe cheltuieli si sunt sigura ca banutii care se vor strange pana reusim sa „lichidam stocul” le vor prinde bine lui Bibi si familiei lui, in cele 6 luni pe care le vor petrece in Israel post-transplant. Parol ca-s ieftine! … in plus, in Bucuresti le livram personal, in locatii stabilite de comun acord impreuna cu, cumparatorii. … si, pentru ca tot se discuta despre implicarea sotului in prieteniile virtuale, il scot iar pe Sorin la livrari. ๐ ๐ Deocamdata postez pe facebook 2 seturi…. dar mai urmeaza. Astept numai sa […]
Sinteza zilei de ieri
Nu sunt fan Gadea, insa emisiunea de ieri m-a impresionat. S-au rostit adevaruri pe care le cunosteam cu totii dar nimeni nu le rostea… s-a discutat despre miile de cazuri de copii bolnavi de cancer, leucemie sau alte boli grave. M-a cutremurat emisiunea. Am privit-o cu un nod in gat…. Stiam ca statul nu se implica, dar dezvaluirile au fost cu adevarat cutremuratoare. Oamenii catre trec prin asa ceva traiesc o drama, pe care noi, cei „din afara” putem numai sa o intuim… insa nu ne putem transpune in locul lor. Limitele lor sunt necunoscute celui care nu are de purtat o lupta cu viata. Ei sunt eroi! … si totusi, multi dintre ei pierd lupta cu viata… din lipsa banilor. E strigator la cer! E inuman sa stai langa copilul tau, asteptandu-i sfarsitul… la asta ii condamna statul roman. Si nu de ieri… Din pacate. Ne plangem (inclusiv eu) […]
Cum uitam de „bubu”
Pictam! ๐ Musai cu stanga si cu pantofiorii in picioare! ย ๐ Si daca mai ai si un indrumator de specialitate, totul decurge perfect! ๐… si daca fratele tau te incurajeaza de pe margine, chiar e o seara perfecta! ย ๐
Un fel de dragoste cu sila
E vorba despre obligativitatea ca macar o luna din concediul de crestere si ingrijire al copilului sa le revina obligatoriu tatilor, despre care am citi aici. Nu zic ca e universal valabil… dar cred ca societatea in care traim nu este pe deplin educata in implicarea tatalui atat de activ in cresterea copiilor. As aprecia masura daca ar avea caracter optional. ๐ Noi am fi folosit-o! ๐ … dar, trecand peste partea alaptatul… care presupunem ca poate fi „rezolvata” in conditiile in care tatal foloseste ultima luna de concediu, si hraneste copilul cu laptele „recoltat” de la mama cu ajutorul unei pompe pentru san…. sunt tati care chiar nu sunt in stare sa se ingrijeasca pe ei…. dar barem un copil… Nu zic ca nu pot fi si mame la fel… dar asta e din alt film. De ce statul simte sa intervina atat de brutal in echilibrul unei familii? […]
Pe cine si de ce citesc (II)
Am zis ca le iau pe rand…. astazi, inca o parte din blogurile pe care le citesc: Melania, aka SiLaVaraCald: o bloggerita pe care o citesc inca de la inceputuri. O bloggerita bine plasata in topuri ce are un nucleu bine inchegat de comentatori. Niciodata nu m-am putut integra acolo… dar nici nu m-am putut abtine sa nu ii citesc fiecare postare. Nici acum nu pot. Scrie cu haz si intelept. Pilde multe (si bune) am gasit in postarile ei…. Probabil de asta revin iar si iar. E medic. Medicul care mi-a fost alaturi in miez de noapte la prima sperietura pe care am tras-o cu Maria, pe cand avea 5 luni. Ne-a linistit, ne-a ascultat si ne-a indrumat spre prima farmacie non-stop, recomandandu-ne si tratamentul necesar. Aveam doua alternative: aveam incredere in ea sau mergeam la spital. Era trecut de 12 noaptea. Am avut incredere in ea. Si nu […]
Sambata, 18
Un fel de Marti, 13…. Totul a debutat cu un plonjon de-al lui Vladimir. ย A tinut mortis sa coboare din pat… si a plonjat direct pe podea. Plansete, urlete si un cucui. Prima parte a zilei totul s-a invartit in jurul cucuiului lui…. Seara, insa, evenimentul a fost „surclasat” de accidentarea Mariei. Aflata in vizita la matusa-sa, a reusit sa isi prinda mana la banda de alergat. Rezultatul: 3 degete ce au ramas fara amprente. Trei ore de plans si stat numai in brate la mama; musai cu ochelarii de soare pe ochi. M-am speriat ingrozitor cand mi-a adus-o si am vazut-o plangand si cu pielea atarnandu-i la degete. Cu ajutorul lui tata, si al matusii (care era si mai speriata decat mine) am reusit sa o dau cu betadina si sa tai pielea care atarna. Eu vroiam sa o iau in brate sa fug cu ea la spital… dar […]
Dragoste frateasca; cu iz de canibalism
Nici nu mai stiu cum sa reactionez… ma uimeste Vladimir care nu scoate nici un sunet. El chiar o iubeste… dar creste crezand ca asa e „normal” … si nu vreau asta….
Total Post si Statul Roman
Statul „are” un serviciu postal – Compania Nationala Posta Romana…. De mult timp planeaza in aer suspiciunea ca se incearca falimentarea acestei companii. Mi se pare firesc ca institutiile statului sa lucreze cu alte institutii ale statului. Statului, nu. De cateva luni bune, institutiile statului au ales sa lucreze cu Total Post – un serviciu de posta privat. Si nu pentru expedieri externe, sau pentru expedieri „la usa” destinatarului, ci pentru cam acelasi soi de expedieri pe care inainte le faceau prin CNPR: amenzi, instiintari, comunicari. Administratiile fiscale, Justitia lucreaza cu Total Post…. si trimiteri se fac cu miile; lunar. Singurul „avantaj” pe care il are Total Post este ca ridica corespondenta de la sediul institutiei. No, bun… Sunt CONVINSA ca si CNPR ar fi putut oferi acest serviciu daca i s-ar fi solicitat. In rest, nu e nici o diferenta. Destinatarii primesc acasa instiintari (identice ca format cu cele […]