Mos Craciun corporatist

Da, stiu… a trecut ceva vreme de la eveniment, dar trebuie musai consemnat…

Anul acest Mosul a venit si la tati la job… nu chiar la el, dar la unul dintre sediile lor. Cum mi-am propus sa imi transform copila intr-o maestra a socializarii, am zis ca nu e un eveniment pe care trebuie sa il ratam. Sunt sigura ca pentru ea a fost mai mult decat frumos. S-a zbenguit si a alergat fericita prin ceata de copii veniti sa il intampine pe Mos. Feeric.

Acum descriu evenimentul din punctul meu de vedere: Locatie frumos amenajata, dar fara nimic specific copiilor. Mai indulceau atmosfera un print care modela baloane si era de-a dreptul asaltat de copii si parinti, si doua printese destul de nesuferite. Pe una dintre ele ( o Belle, parca) a alergat-o Maria tot evenimentul sa ii atinga rochia, iar ea nici macar nu a coborat privirea spre micuta mea. Spre sfarsit, Maria chiar si-a si aratat dezamagirea, dar ochii Bellei erau atintiti ceva mai sus… cam pe la nivelul celor de peste 5 ani, cu care purta conversatii si pentru care inventa joculete. Cealalta printesa (Alba ca Zapada, parca) era depasita de situatie la atelierul de facepainting. Asadar nimic pentru cei mai mici de 5-6 ani…. deoarece nu aveau nici o sansa in fata celor mari care se bagau in fata peste tot – nimic anormal in bagatul in fata…. doar ca era frumos sa existe cineva si pentru cei mai mici …

Dupa o ora de zbenguiala pe colinde comerciale in engleza si cafe-concert (dooohhh!!!, exact ce le trebuia piticilor) s-a anuntat ca Mosul trebuie asteptat AFARA. O gloata de pitici transpirati au protestat vehement la incercarile parintilor de a-i imbraca, si cu tipete si proteste pe fundal multimea a dat iama AFARA. Decembrie, ger, transpiratie… un alt mare dooohhhh, pentru organizatori. Ma bucur, totusi, ca Maria s-a plictisit repede afara si nu a protestat prea tare atunci cand am bagat-o inapoi in sala… unde personalul se chinuia sa ajute multimea de copii sa termine „bucatele alese” pe care le pregatisera special pentru acea petrecere dedicata copiilor: tartine cu margarina si mezeluri ornate cu maioneza si ketchup, pizza, cartofi prajiti, snitele bine perpelite in ulei… festin ce sa mai… Nu tu o fructa, nu tu o leguma, nici macar o farama de carne nemustita in ulei. Dooohhhhh!!! Deja mi-era clar ca in spatele organizarii fie se afla o persoana fara copii, fie una pe tipicul americanilor care traiesc pe baza de fast-food (musai peste 80 de kg si cu un colesterol ce depaseste 300, grave probleme la inima si alte cate si mai cate afectiuni datorate ingurgitarii de produse mustind de ulei). Nu am reusit sa imi dau seama cine este marele creier dooohhh care se afla in spatele acelei petreceri… si nici nu m-am agitat prea tare. 😛

A venit momentul magic al impartirii pungilor de cadouri, in care se aflau…. tanaaaaa: jucarii promotionale! Ce poate fi mai minunat decat sa iti vezi baietelul jucandu-se cu un camion inscriptionat MAN sau fetita jucandu-se cu un catel (nu foarte placut la figura) , inscriptionat MINI???? Eeee, asa-i ca nimic?? Si cand te gandesti ca aceste „cadouri de firma” costa cel putin triplu decat unele similare dar neinscriptionate, devi brusc mai fericit. Decat o jucarie frumoasa si la un pret decent, mai bine un plus (ca sunt plusuri) scump care nu spune nimic copilului! Doar e promotional, nu??  Pe langa plusuri, in pungi au mai fost inca 1 sau 2 ciocolate…  pe care Maria le-a apreciat enorm. De fapt asta i-a si placut cel mai mult. 😀

Asadar, in vremuri de criza, Mos Craciun nu poate sa vina cu o masina rosie aflata deja in stocul maretei corporatii, el trebuie sa dea bani sa inchirieze niste reni care nu au fost admirati decat 10 -15 minute. Mosul nu poate cheltui o treime din bugetul alocat cumparand jucarii care sa bucure cu adevarat copii, ci le rade in nas cu niste forme din plus inscriptionate cu marcile comercializate de corporatie. Mosul nu poate cumpara ” o aluna” sanatoasa, ci cheltuie banii (pe care corporatia invoca ca nu ii poate distribui parintilor sub forma de prima sau marire de salariu, pentru ca nu ii are) pe junk food.  Astea au fost chestiile care chiar mi-au lasat un gust amar…. important este ca Maria nu are ochi pentru toate acestea… si ca nu a reusit sa deposedeze pe nimeni de sabia-balon sau de pretioasele googhi care se ascundeau in pungi. 😀  Si s-a straduit ceva!

… si ca sa nu fiu doar critica, voi aduce si o lauda marelui creier – dooohhh, care a avut inspiratia de a „plasa” oameni care sa pazeasca scarile si spatiul de langa balustrada. Balustrada era „open”, adica formata numai din bare si prezenta destul de mult interes pentru piticii curiosi care nu erau bagati in seama de personajele din echipa de entretaineri.  Oricum, e mult prea putin sa acopere celelate „neajunsuri” ale petrecerii, asa ca le sugerez sa se lase de meserie si sa apeleze la firme specializate atunci cand trebuie sa organizeze evenimente…. sau sa recunoasca ca nu se pricep si sa ii lase pe cei din staff care au idei sa se ocupe de organizare. Nu e nici o rusine sa recunosti ca nu poti, dar e cam arogant sa le arunci angajatilor in fata o petrecere care putea sa coste mai putin de jumatate  si totusi sa fie mai reusita. E criza, costurile trebuie optimizate, nu? … sau asta se aplica numai la salarii… si eventual la cele ale personalului direct productiv… nu de alta dar departamentele de suport par ocupate sa cheltuiasca aiurea bugete.

Am recitit… moaaammma ce soacra sunt!! Dar am dreptate! 😉

Articole pe aceeasi tema

11 comentarii

  1. hai ca-ti zic eu cum facem: cand te plicitisesti facem schimb. tu imi dai cu mini si eu iti dau cu mercedes (la bmw am o banuiala ca nu vrei sa te bagi >:) ). ce zici? :)))

    1. @Ana M, banuiesc ca nu au fost cadouri de craciun din partea companiei care le comercializeaza? 😀 😀
      De BMW-uri cred ca o sa ma mai pot lipsi un an … cu noroc, doi. 🙂 … cand era Maria mica am instaurat interdictia jucariilor promotionale – or fi ele frumoase, dar imi par nesimtit de scumpe. Mai bine ii cumpar 3-4 decat una pe car sa crie BMW… cu aceeasi bani. 🙂
      Deocamdata Vladimir nu „masinareste”, dar simt ca atunci cand va incepe sa o faca, Sorin nu va putea rezista tentatiei de a veni de la servici cu mana goala… macar asa, din cand in cand… 😉

  2. Compania unde lucreaza sotul meu investeste in team buildinguri insa la fazele astea cu 1 iunie si craciun prefera sa dea parintelui cate o plasuta cu dulciuri ptr copii: ciocolati, bomboane,caramele 🙁 si un calendar cu numele companiei…

    Nici nu mai mi-aduc aminte cum era pe vremea lui „mosh gerila”. tu mai sti?

  3. auci, ai dreptate sa te superi. Insa e bine ca Maria nu a vazut cea mai mare parte din neajunsuri. Si eu mi-am zis la niste evenimente unde nu totul a functionat ca pe roate si unde am fost cu copilul ca macar e bine daca el s-a distrat. Iar printesa/belle-sau-ce-era trebuia atentionata si pusa la punct ca zau ca merita.

    1. @Camelia, greu m-am abtinut, dar m-as fi remarcat negativ, cu siguranta. … si nu, ca nu as fi obisnuita cu asta 😀 :D, dar nu era cazul … eram pe teritoriul sotului. 😉 Oricum, daca organizatorii ar fi avut ochi sa vada, ar fi vazut… sunt ferm convinsa.

    1. @Adela Onete, din pacate, asa-i… dar e pacat. E pacat sa vezi atatia bani cum se duc pe apa Sambetei, e pacat sa vezi ochii dezamagiti ai copilului caruia printesa x i-a intors la propriu spatele pentru a x-a oara… e pacat sa te chinui sa iti cresti copilul sanatos si sa ajungi la o petrecere pentru copii unde il vezi ca intinde mana la mancare si tu nu ai ce sa ii alegi. La naiba, pana si la McDonald’s au si salate!! :))) … si, pentru mine, ca parinte a fost jignitor sa imi vad copilasii primind obiecte promitionale!! E drept, ca in loc de plus putea fi o sapca, un tricou sau o bricheta. :)))))

  4. :)))))) Gabi,mi-a placut la culme.M-ai binedispus pe ziua de azi.Si ,din pacate ,ai si dreptate.
    Totusi,mai bine decat nimic …cum se intampla pe la altii sau mai rau…..soseste nota in care ti se comunica organizarea petrecerii de Mos si in care esti intrebat ce suma esti dispus sa dai :)))))))

    1. @Mirela, mai degraba as aprecia o companie care vrea sa faca dar nu are cu ce, decat una care foloseste banii cu aroganta. … Sper sa nu imi sara lumea in cap, insa inteleg ca evenimentele sunt cele mai vaduvite de bugete generoase pe timp de criza… tocmai de aceea mi-a si parut rau de acesta. In fond, e normal sa se taie de la evenimente. Mai bine de aici decat din salarii, nu? 😛 Si inteleg si de ce compania nu investeste in team buildinguri dar totusi face traininguriu profesionale. Sunt chiar corecti din punctul acesta de vedere. Pana acum chiar am admirat aceasta companie pentru felul in care au gestionat criza, ba chiar tineam cu ursul si incercam sa imi conving sotul ca anumite decizii de „biznis” care il nemultumeau, erau doar menite sa ii treaca de criza si m-am „luptat” destul de mult cu el pentru a-l face sa inteleaga cum e pe partea de baricada a nonproductivilor si ca trebuie sa faca toata lumea concesii pe criza… sa zic la la 80 % din nemultumirile productivului meu au fost explicate rational si intr-un final acceptate… ceea ce, zic, eu e ok pe timp de criza…..